…Te afli in postura in care trebuie sa sustii un discurs, sa faci o prezentare in public sau in cadrul unei sedinte si ai senzatia de nod in gat, respiratie greoaie, transpiratie abundenta, panica.

Aceste trairi iti creeaza disconfort si te sperie, dar retine ca nu sunt periculoase in sine. Lasa-le sa curga si nu opune rezistenta. In cazul in care incerci sa le reprimi, ele se vor accentua si mai mult. Inspira adanc, expira prelung si spune-ti in gand ca aceste stari te vor parasi in curand. Imagineaza-ti ca te afli la finalul prezentarii si audienta este incantata.

Conform DSM ( Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale)

Anxietatea, stare afectiva caracterizata prin sentimente de insecuritate, neliniste, pnica, anxietatea apare sub diferite forme de tulburare psihica, printre care enumeram: fobiile, tulburarea obsesivo-compulsiva, stresul posttraumatic, stresul acut, anxietatea generalizat, cea indusa de conditii medicale generale si anxietatea indusa de o substanta.

Atacul de Panica – reprezinta o perioada discreta in care exista debutul brusc al unei aprehensiuni, frici sau terori intense, asociate adesea cu senzatia de moarte iminenta. Simptomele asociate acestei stari sunt caracterizate de scurtarea respiratiei, palpitatii, durere sau disconfort, senzatii de sufocare, frica de a nu innebuni  sau de a pierde controlul.

Agorafobia – este anxietatea referitoare la evitarea locurilor sau sitautiilor din care este dificil sau jenant sa scapi si in care este greu sa obtii ajutorul in eventualitatea unui atac de panica.

Fobia Specifica  ( Simpla) – este frica marcata si persistenta de obiecte sau situatii care pot fi recunoscute clar. Acest tip de fobie poate duce la un stil de viata restrans, sau poate interfera cu anumite ocupatii. De exemplu: promovarea in functie la serviciu, poate fi amenintata de evitarea calatoriilor cu avionul,  activitatile sociale pot fi restranse de frica de locuri agglomerate sau de spatii inchise.

Ca si evolutie, primele simptome apar in copilarie sau la inceputul adolescentei si survin la o varsta mai mica la femei, decat la barbati. Factorii determinant include evenimentele traumatice ( de ex. Atacul unui animal), atacurile de panica inopinate in situatii de temut, observarea altor persoane care sufera un traumatism sau care arata ca le este frica, informatiile transmise cu rol de avertisment ( de ex. relatarile din mass media in legatura cu caderea avioanelor). Fobiile care persista in viata adulta se remit rar ( in aproxmativ 20 % din cazuri).

Fobia Sociala –  elemental esential al fobiei sociale il constituie frica persistenta si marcanta de situatiile sociale sau de performanta in care poate surveni punerea in dificultate. Fobia sociala debuteaza de regula in adolescent, aparand uneori fara un istoric de inhibitie sociala sau timiditate manifestate in copilarie. Evolutia este adesea continua, iar tulburarea dureaza frecvent toata viata, desi se poate atenua ca intensitate sau remite in perioada adulta.

Tulburarea Obsesivo – Compulsiva – este reprezentata de obsesii sau compulsii recurente, suficient de severe, consumatoare de timp ( timpul alocat poate fi mai mare de o ora pe zi).

Obsesiile sunt acele idei, ganduri, impulsuri sau imagini persistente care devin intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate severa. Cei care sufera de obsesii incearca de regula sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri si impulsuri, ori sa le neutralizeze prin alte ganduri sau actiuni ( adica compulsii). De exemplu: cineva torturat de gandul ca a lasat aragazul deschis incearca sa-l neutralizeze prin verificari repetate pentru a se asigura ca acesta este inchis.

Compulsiile sau comportamentele repetitive cum ar fi: spalatul mainilor, ordonatul, verificatul sau actele mentale: numaratul, repetarea de cuvinte in gand, devin un ritual ce are ca scop sa previna sau sa reduca anxietatea, nu sa obtina placere sau gratificare. De cele mai multe ori, persoana in cauza se simte obligate sa efectueze compulsia pentru a reduce anxietatea care acompaniaza obsesia sau pentru a preveni un eveniment sau o situatie de care se teme.

Tulburarea obsesivo – compulsiva apare in general in adolescenta sau in viata adulta precoce, rareori poate debuta chiar in copilarie. De regula debutul este gradual, doar in unele cazuri a fost remarcat un debut acut. Majoritatea celor care sufera de aceasta tulburare, au o evolutie cronica, cu ameliorari si agravari ale simptomelor, in relatie cu stresul.

Stresul Posttraumatic – apare in urma expunerii la un factor de stress traumatic extreme, cum ar fi moartea efectiva a unei persoane, amenuntarea cu moartea, o vatamare serioasa sau amenintarea integritatii corporale proprii,

Cei care sufera de stress posttraumatic manifesta sentimente de culpa referitoare la faptul ca ei au supravietuit in timp ce altii nu, ori la lucrurile pe care le-au facut pentru a supravietui. Acest tip de tulburare este asociat cu un risc crescut de tulburare depresiva majora si cu alte tulburari anxiogene. Poate surveni la orice etate, inclusiv in copilarie, simptomele aparand de regula in primele 3 luni dupa trauma, desi pot exista si intarzieri de luni sau ani pana la aparitia simptomelor.

Stresul Acut – elemental esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice a simptomelor care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un factor de stres traumatic extrem. Fie in timpul evenimentului, fie dupa, persoana respectiva are cel putin trei dintre urmatoarele simptome dissociative: sentimental de paralizie, detasare sau absenta a reactivitatii emotionale; reducerea constiintei ambiantei; derealizare, depersonalizare sau amnezie disociativa.

Simptomele stresului acut sunt manifestate in timpul sau imediat dupa trauma, dureaza cel putin 2 zile si fie se rezolva in decursul a patru saptamani dupa evenimentul traumatic, fie diagnosticul este schimbat. Atunci cand simptomele pesista peste o luna, poate fi indicat diagnosticul de stress posttraumatic, daca sunt satisfacute criteriile complete pentru acest tip de tulburare.

Anxietatea generalizata – anxietatea excesiva si preocuparea, survenind mai multe zile, o perioada de cel putin 6 luni, referitoare la un numar de evenimente sau activitati. Este caracterizata de simptome precum: nelinistea, dificultatea de concentrare, tensiunea muscular, perturbarea somnului. Fatigabilitatea rapida. Evolutia este cronica, dar fluctuanta si adesea se inrautateste in cursul perioadelor de stres.

Tulburarea anxioasa datorata unei conditii medicale generale – anxietatea semnificativa clinic si considerata a fi datorata efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale. Simptomele pot include anxietate generalizata, atacuri de panica, obsesii sau compulsii.

Tulburarea Anxioasa indusa de o substanta – este caracterizata de simptome anxioase proeminente care sunt considerate a fi  efectele fiziologice directe ale unei substante ( ex. drog, un medicament, sau expunerea la o substanta toxica). In functie de natura substantei si de contextul in care survin simptomele, adica in cursul intoxicatiei sau al abstinentei, perturbarea poate implica anxietate, atacuri de panica, fobii, obsesii sau compulsii.

Metode de tratament si interventie

Dupa o evaluare medicala si psihologica, in functie de simptomele manifestate, de intensitatea, frecventa sau particularitatile individuale ale persoanei in cauza, se decide modalitatea de interventie, fie din punct de vedere clinic, medicamentos, fie prin metode si tehnici psihoterapeutice potrivite tipului de tulburare, stilului personal si socio-cultural al pacientului.